duminică, 28 octombrie 2012

Amintiri de pe vremea copilariei


Probabil stiti cum este cind te mai prinde dorul de locurile copilariei.

Totul a inceput cu o nunta in orasul meu de bastina, Zalau, la care trebuia sa particip pe data de 6 ale lui Octombrie. Ei, daca e week-end si nu pot rata aceasta nunta dar nici tura traditionala cu bicicleta ma gindesc sa le combin cumva. Asa ca la nunta voi consuma ceva mai putin alcool si a doua zi sper sa fiu apt pentru tura care va urma.
Primul pas fiind facut urmeaza sa-mi intocmesc traseul. Inspiratia vine de la job unde numele Nusfalau la mine este asociat cu Baile Boghis unde mergeam cu familia aproape in fiecare sfirsit de saptamina. Oare ce s-a mai ales de aceste bai? Asa cum se stie, in tarisoara noastra scumpa daca ceva poate fi stricat de ce n-ar fi?
Asa ca un traseu inspre Baile Boghis mi se pare o idee buna doar ca asta inseamna sa o iau in sens opus fata de directia Cluj Napoca. Totusi, cu harta in fata traseul incepe sa se intrevada si pare sa fie chiar interesant: Zalau - Nusfalau - Valcau de Jos - DJ108A Ciucea-Romanasi - Mesteacanu - Almasu - Saula. Traseul, asa cum aveam sa aflu ulterior, mi-a oferit toate suprafetele existente: asfalt, drum pavat, forestier cu pietris, forestier de pamint sau drum deloc.
Am ales de la bun inceput sa nu merg pe drumuri nationale asa ca voi fi purtat si prin niste sate de care nici n-am auzit. Iesirea din Zalau am facut-o pe fosta strada Crasnei spre Aghires. N-am mai fost in zona asta de pre vremea liceului cind in clasa a IX-a am facut ultima practica agricola. Vremea era numai buna de pedalat asa ca am inghitit kilometri fara sa imi dau seama. Traseul te incinta cu urcusuri si coborisuri repetate iar pina la lacul Virsolt timpul a trecut parca instant chiar daca vintul se incapatina sa sufle numai din fata. La lac veneam in vremuri demult uitate la cite un pescuit. Mi-a adus aminte de asta un pescar pe care l-am vazut in lac aruncind la peste. 
Crasna este chiar la coltul lacului iar satul curat si ordonat mi-a adus aminte ca sint intr-un sat de unguri si asa sint ei. Le plac locurile curate. Din pacate la iesirea din Crasna lucrurile se schimba pentru ca nationalitatile tuciurii si-au gasit sa-si faca niste cuiburi si pe aici. Vorbesc de cele doua sate care ma despart de Nusfalau, Ratin si Huseni. Daca in Ratin populatia este cam jumi-juma in Huseni cred ca e 100% de tigani. Desigur, plictisiti si in mijlocul drumului dornici de a se lega de oricine este nou in zona lor, mai ales daca este un biciclist echipat. A fost putin ciudat sa trec prin aceste sate si deja ma vedeam la stirile de la ora 5 de pe Pro. Dar cu putin siretlic, adica un Buna ziua! aici, un Buna ziua! dincolo am trecut fara incidente. Totusi nu va sfatuiesc sa urmati traseul acesta, data viitoare poate nu vor fi la fel de cooperanti. Iesirea dinspre Huseni este in urcare iar de sus, din virf se vede deja Nusfalaul. Nu este pe lista mea de localitati de "trecut prin" pentru ca drumul meu iese undeva la 1 km de el. Important este Boghisul. Mai este ceva de el? Mai sint bazine acolo?

Ajung in cele din urma si in Baile Boghis si constat cu stupoare ca aici chiar s-a mai construit ceva si vechiul ansamblul de cazare este tot acolo dar cam in aceeasi stare ca acum 20-25 ani. Bazinele sint totusi revopsite, preturile rezonabile iar peste drum s-au construit o gramada de pensiuni. Deprimante sint doar constructiile pornite inainte de revolutie si abandonate dar in rest ma bucur ca au pastrat acelasi iz ca pe vremuri.

Trec de bai si este pentru prima data cind calc dincolo de ele. Nu stiu ce urmeaza sa descopar in fata. Mi-e frica sa nu mai dau de niste sate populate cu "plictisiti" dar am noroc. Aici sint mai multi unguri care gospodari fiind nu prea ma baga in seama.
Iesirea din satul Boghis ma intimpina cu o catarare buna dar placuta pentru ca nimic nu ma tulbura. Masinile sint foarte rare iar peisajul se deschide cu fiecare pedala si-mi ofera o priveliste peste dealuri. Uite asa trec de Valcau, Fizes, Sig si ajung in Tusa dupa o urcare de vis printr-un codru de brad. O scurta coborire si pun iar picioarele la munca pentru o noua urcare. Suprafata alterneaza intre asfalt si pietris dar drumul in principiu este foarte bun. Se merge mult pe creasta dealului dar in alternanta de suisuri/coborisuri scurte. Prima jumatate a traseului se incheie cu coborirea din Vanatori care ma scoate in DJ108A ce face legatura intre Ciucea si Romanasi. Pina in Ciucea de aici ar fi 5 km, cochetez cu ideea de a schimba putin ruta si a iesi pe drumul european dar, what the heck, vintul este numai propice sa-mi continui traseul propus. Asa ca parcurg inca vreo 4 km pe un asfalt impecabil pina la intersesctia care duce drumul spre Romanasi. De aici se strica treaba iar, cu drumul, ca pe mine ma intereseaza mai putin. In directia cealalta, pe drumul bun se ajunge la Crasna, dar nu, multumesc, am fost azi pe acolo. Ce este placut la acest drum este ca e intr-o urcare usoara care iti poate strica orice plan ti-ai facut de acasa. In cele din urma ies de pe acest drum si continui pe un drum, judetean si el dar de mai proasta calitate. Sint inconjurat de padure dar din pacate se vad urme de drujba si pe aici. Pacat, distrugem chiar tot. Traseul este chiar pitoresc, ideal pentru asemenea iesiri.



O lunga coborire ma scoate in Mesteacanu, sat vechi, cu drum strimt dar asfaltat. Drumul asta imi aduce aminte de drumurile din Italia, dintre localitatile mici. 

Am noroc ca dupa atita urcare in sfirsit drumul o tine tot pe coborire pina in Almasu, sat aflat la 14 km de Huedin, aproape de finalul calatoriei. Dar mai am un pas de trecut, cei 10 km pina in Saula, care se vor dovedi a nu fi foarte usori. Cred ca oboseala acumulata ma face sa urmez exact traseul incarcat pe GPS si sa nu mai verific rute alternative asa ca in Sfaras o iau pe o cararuie definita pe GPS ca "drum exploatare". Problema este ca de la o vreme nu mai vad nici un drum pe pajiste, doar pe GPS. 

Asa ca tin calea lui si uite asa, ultimii 10 km in loc sa-i fac intr-o juma de ora, 40 de minute imi ia mai mult de o ora. Deja vorbisem cu fetele mele sa vina sa ma recupereze dar nu ma asteptam ca ele sa ajunga inaintea mea la punctul de intilnire. Pina la urma am gasit drumul si uite asa se incheie toata calatoria de la Zalau la Huedin prin Nusfalau. Resurse mai aveam sa ajung si in Cluj dar nu mai aveam timp pentru a parcurge drumul pe lumina iar pe DN1 nu prea aveam chef sa pedalez in amurg.

Traseul GPS este la locul lui asa ca doar dati click unde trebuie.